Răspuns :
Gândãcelul mergea, mergea usor pe floarea-soarelui, încercând sã ajungã la soare. Se mai odihnea pe câte o frunzã si iar pornea.
Când a ajuns abia la sfertul florii era foarte obosit si îl dureau toate .
El încã credea cã este o bucãticã din soare.
Mai urca, si tot urca. Într-o searã visase cã în sfârsit ajunse în vârful florii. Era acolo, cu soarele. Era lângã el si se simtea una cu el, soarele.
Gândãcelul se trezise si iar pornea la drum prin cãldura dogoritoare si foamea ce o ducea în mica lui spinare .
Dupã încã câteva zile ajunse, sus, în vârful florii mari, cu un miros îmbietor, dar nu era nici pe aproape de soare si abia atunci si-a dat seama cã nu era o bucãticã din soare, asa cã a coborât de pe floare si s-a dus în mica lui cãsutã, istovit de atâta drum.
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!